în umbra lucrurilor ce au să fie
în forma gândurilor ce-mi vin mie
în zâmbete ce bine-ți stau ție
în lumina din noi din ce în ce mai vie
te-am văzut în apa unei fântâni
zâmbeai
te-am simțit zile la rând în săptămâni
erai
aștept seară de seară
aștept un tren în gară
aștept o iarnă după vară
aștept să ajung la tine iară
te-am înțeles de prima dată
cum n-am să înțeleg niciodată
dar doar viitorul se mai îmbracă în blugi
vineri, 15 august 2014
duminică, 20 iulie 2014
M4
vom sta în ploi, vom sta în flori
vom sta în nopți, vom sta în zori
vom sta în lună și vom sta în stele
vom sta în gândurile și-n versurile mele.
ne vom dori
ne vom iubi
ne vom zâmbi
și vom muri
[ trenul care va sosi la linia doi, circulă fără călători ]
vom sta în nopți, vom sta în zori
vom sta în lună și vom sta în stele
vom sta în gândurile și-n versurile mele.
ne vom dori
ne vom iubi
ne vom zâmbi
și vom muri
[ trenul care va sosi la linia doi, circulă fără călători ]
miercuri, 9 iulie 2014
după accident
am trăit și eu în oraș
am umblat și eu pe străzi
și cu voi
și singur
și cu ele
și fără
și în teneși
și desculț
prin ploi
prin timpuri
după neștiute hărți
după nebănuite trasee
după dărâmate clădiri
după zile
după nopți
m-am oprit fix acum
mirat
exact ca forrest gump
și m-am întrebat încotro
mă duc
ceea ce știu
sigur e că ... See More
am umblat și eu pe străzi
și cu voi
și singur
și cu ele
și fără
și în teneși
și desculț
prin ploi
prin timpuri
după neștiute hărți
după nebănuite trasee
după dărâmate clădiri
după zile
după nopți
m-am oprit fix acum
mirat
exact ca forrest gump
și m-am întrebat încotro
mă duc
ceea ce știu
sigur e că ... See More
marți, 1 iulie 2014
ei.lui. 1
mă uit pe geam la lume
cu ochii mei slăbiți
lumea se uită înapoi la
mine
prin același geam
dar cu alți ochi
ma chinui să mă uit
lumea nu se chinuie
și
uită
cu ochii mei slăbiți
lumea se uită înapoi la
mine
prin același geam
dar cu alți ochi
ma chinui să mă uit
lumea nu se chinuie
și
uită
miercuri, 25 iunie 2014
[ nici ] o călătorie
nimic șoptit înseamnă mult
nimic uitat înseamnă tot
neașteptat
dar însetat
e gândul
eu plec acum din privirile tale
rămân porniri oprite
și urme de picioare
vineri, 30 mai 2014
marți, 22 aprilie 2014
literă în relief
pe un drum
înaintez
în fața mea merg niște vocale
ma urmează niște consoane
ne oprim pe o plajă
și fiecare literă
se semnează în nisip
creează astfel numele tău
pe un alt drum
pornesc
în fața mea merg vocalele din numele tău
ma urmează consoanele din numele tău
ai un nume frumos
și primitor
mă înconjoară
e plăcută compania literelor
numelui tău
discutăm tot felul de lucruri
mă simt bine între vocale și consoane
îmi vine și mie să devin o literă din
numele tău
când te prezinți
să mă pronunți mereu
și când te strigă cineva
să tresar și eu
înaintez
în fața mea merg niște vocale
ma urmează niște consoane
ne oprim pe o plajă
și fiecare literă
se semnează în nisip
creează astfel numele tău
pe un alt drum
pornesc
în fața mea merg vocalele din numele tău
ma urmează consoanele din numele tău
ai un nume frumos
și primitor
mă înconjoară
e plăcută compania literelor
numelui tău
discutăm tot felul de lucruri
mă simt bine între vocale și consoane
îmi vine și mie să devin o literă din
numele tău
când te prezinți
să mă pronunți mereu
și când te strigă cineva
să tresar și eu
vineri, 18 aprilie 2014
ecourile tremurând
mă tremură un vis
în fiecare somn
de-al meu
mă tremură un vers
în fiecare scris
de-al meu
mă tremură un dor
în fiecare gând
de-al meu
mă tremură un suflet
în fiecare trup
de-al meu
eu
tremur
stând zgribulit și privesc ecourile
tremurând
în fiecare somn
de-al meu
mă tremură un vers
în fiecare scris
de-al meu
mă tremură un dor
în fiecare gând
de-al meu
mă tremură un suflet
în fiecare trup
de-al meu
eu
tremur
stând zgribulit și privesc ecourile
tremurând
miercuri, 2 aprilie 2014
anotimp dezacordat
noi vorbeam la telefon.
ne întâlneam în realitate
și în vise.
în picioarele goale,
călătoream pe plaje necunoscute.
eu priveam prin geam
primii fulgi care cădeau
peste biserica crețulescu.
tu ai venit cu o scoică,
ne-am povestit uimirea.
era din ce în ce mai albă viața
precum parcul crețulescu.
deodată dezăpezitorii încep să mișune,
să strângă tot.
tu lăcrimezi
și așteptăm ultimul metrou.
ningea în crețulescu
și noi ningeam
și albi, ne topeam.
nu ne-am mai văzut de ani,
de ierni întregi
și încă ninge.
ne întâlneam în realitate
și în vise.
în picioarele goale,
călătoream pe plaje necunoscute.
eu priveam prin geam
primii fulgi care cădeau
peste biserica crețulescu.
tu ai venit cu o scoică,
ne-am povestit uimirea.
era din ce în ce mai albă viața
precum parcul crețulescu.
deodată dezăpezitorii încep să mișune,
să strângă tot.
tu lăcrimezi
și așteptăm ultimul metrou.
ningea în crețulescu
și noi ningeam
și albi, ne topeam.
nu ne-am mai văzut de ani,
de ierni întregi
și încă ninge.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)