deodată imensul negru de albastru latent
căzut de undeva de prea departe
se sparge în bucăţi de alb violent,
şi naşte râuri ce curg din fiecare parte
presărând fiori reci într-un neant inexistent
şi din fiecare clopot orb se aud sunete sparte.
şi toate se opresc să treacă un melc lent!
pur si simplu genial!
RăspundețiȘtergere