stau pe fosta șa a bicicletei mele
pe care nu am cumpărat-o încă
și pedalez invers uitându-mă în zare
la raftul cu cărți de poezie
cum se face mic în urma mea.
e timpul să cobor de
pe această bicicletă,
pe această planetă.
și să scriu frumos cuvinte-n versuri neștiute,
speriat,
când la ușa-mi sună însăși poezia.
Hei. Nice to read something like this. :) Daca vrei si iti place cum scriu, poate facem schimb de linkuri.
RăspundețiȘtergereSpor la scris!