marți, 17 decembrie 2013

aş trage linii drepte cu mâna stângă
şi aş suna cu o epocă mai devreme
pe când eram.
eu de atunci nu mi-aş răspunde
fiindcă aş fi prea ocupat să fiu eu cel de atunci.
dar să uităm zic,
(cum se face în asemenea situaţii)

şi să ascultăm fotografiile mute,
dar din ce în ce mai monocrome.
ele îmbătrânesc, îşi pierd
culoarea.
noi însă rămânem mereu la fel,
mereu aceaşi.
captivi în acum.
captivi în culori.

hai să cântam cântecul
ăla vechi şi să ne
prefacem că n-am uitat versurile.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu