tramvaiele trec,
șinele rămân.
găinile petrec,
înțelegi ce spun?
trenurile vin,
gările există!
ouă din senin,
întrebarea mea persistă.
mașinile circulă,
șoselele au fost.
în albuș, caniculă.
întrebarea-i fără rost.
găinile au luat-o pe săpun,
mai înțelege cineva ce spun?
luni, 24 decembrie 2012
duminică, 16 decembrie 2012
vedere asupra lumii de sub o apă nouă
doare puroiul în noua instalație.
doarme căldura în vechea ventilație.
motiv de sărbătoare pe planetă,
zeii se nasc și mor în sfânta chiuvetă.
bine măcar că apa e încă udă,
măcar așa vedem cine mai asudă.
nu ne mai simțim niciun organ,
și fericirea e închisă în borcan.
sufletele noastre cuprinse de igrasie
să le spălam încet cu poezie.
doarme căldura în vechea ventilație.
motiv de sărbătoare pe planetă,
zeii se nasc și mor în sfânta chiuvetă.
bine măcar că apa e încă udă,
măcar așa vedem cine mai asudă.
nu ne mai simțim niciun organ,
și fericirea e închisă în borcan.
sufletele noastre cuprinse de igrasie
să le spălam încet cu poezie.
vineri, 14 decembrie 2012
ningând în gând
și-mi crește părul isteric pe față
și viața dansează pe un fir de ață.
și-n cap îmi crește carnal părul
și-mi resping pornirile cu umărul.
nedumeririi mele îi fac față cu greu,
așteptând un semn de la voi mereu.
aleargă vesel gradele prin termometru,
iar eu alene prin zăpada de un metru.
voi reuși să mă întorc poate la voi odată,
deși răspunsul nu-l mai recuperez niciodată.
plecând, calc serios cu pasul drept și apăsat,
zâmbesc... ceasul în urmă l-am lăsat.
și viața dansează pe un fir de ață.
și-n cap îmi crește carnal părul
și-mi resping pornirile cu umărul.
nedumeririi mele îi fac față cu greu,
așteptând un semn de la voi mereu.
aleargă vesel gradele prin termometru,
iar eu alene prin zăpada de un metru.
voi reuși să mă întorc poate la voi odată,
deși răspunsul nu-l mai recuperez niciodată.
plecând, calc serios cu pasul drept și apăsat,
zâmbesc... ceasul în urmă l-am lăsat.
sâmbătă, 8 decembrie 2012
sunete în secetă
robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e bine ruptă.
vecinii urlă iarăși în pustiu
îmi spun să tac, dar ei nu știu
că robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e mult prea ruptă.
mă tot închină, mă dezleg,
cu blesteme, nu-nțeleg
că robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e foarte ruptă.
nu cred că-nțeleg această muzică
și nici nu-și imaginează ei azi că
robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e cea mai ruptă.
am aruncat și radioul, nu-mi mai place,
voi fi loial robinetului și pace.
fiindcă robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e gheață nouă ruptă.
deși apa lui e bine ruptă.
vecinii urlă iarăși în pustiu
îmi spun să tac, dar ei nu știu
că robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e mult prea ruptă.
mă tot închină, mă dezleg,
cu blesteme, nu-nțeleg
că robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e foarte ruptă.
nu cred că-nțeleg această muzică
și nici nu-și imaginează ei azi că
robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e cea mai ruptă.
am aruncat și radioul, nu-mi mai place,
voi fi loial robinetului și pace.
fiindcă robinetul meu din baie cântă
deși apa lui e gheață nouă ruptă.
marți, 4 decembrie 2012
roz 13-14
să scriem poezie pe parbrize,
precum dansăm în ample crize
vărsând alcool în analize.
de azi,
calendarele nu mai au surprize.
nemărginit roz 13-14 scris în praf,
sună precum o bombă-ntr-un taraf.
precum dansăm în ample crize
vărsând alcool în analize.
de azi,
calendarele nu mai au surprize.
nemărginit roz 13-14 scris în praf,
sună precum o bombă-ntr-un taraf.
duminică, 2 decembrie 2012
alungă tăcerea (I)
un mut
urlă
cât îl țin culorile.
un surd
ascultă
cu 36 km mai mult.
tăcutul
tace
tăcerea tăcută.
un lac
oglindește
încet privirea mea.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)